luni, 4 noiembrie 2013

Vecinii de la bloc





Nu, nu "toata lumea canta rock cu vecinii de la bloc". 

Am observat ca in blocurile cu 4 etaje vecinii se viziteaza intre ei, isi fac confidente, stau la taclale, se leaga prietenii, se invita la mese. Eu stau intr-un bloc de 8 etaje, deci nimic din cele de mai sus nu se intampla. Si cu toate ca de-a lungul anilor au existat vecini migratori, cele mai importante "personaje", cei care fac parte din peisajul asociatiei de proprietari si care ii ofera o anumita coloristica nu au plecat. Si avem asa:

1. Țața blocului - te-ai astepta sa fie o femeie, dar nu, este un barbat. El stie tot ce misca si ce nu in bloc. Stie inclusiv ce ai mancat la pranz, cand erai la munca, desi nu ai postat o poza pe "feisbuc". Stie cand esti acasa si nu vrei sa ii deschizi. Se uita pe gaura cheii de la apartamentul tau sa vada daca misuni prin fatza usii. E genul pe care nu vrei sa-l intalnesti atunci cand iti verifici cutia postala, mai ca iti ia facturile din mana sa vada cat consumi tu la curent si cat ai de plata. Te intreaba de toate rudele tale care le mai e viata. Cum iese din casa isi aprinde o "tigare" in holul blocului. Si o duce cu liftul pana jos, unde zaboveste pana cand mai verifica o teava, o usa, un bec.

2. Aici la numarul 2 avem un caz aparte. O femeie simpla, de la tara, venita in capitala din vremuri comuniste. Care isi continua totusi obiceiurile rurale, sa nu uite de unde a plecat. Este simplu, ea este coana Valerica. Si sta fix sub mine, la parter. Bucata de pamant care se afla in fatza geamului ei si al meu si tuturor celorlalti vecini de la etajele de mai sus este a ei. Sau ar trebui sa zic bucatile, ca are vedere si in spatele blocului. Asa ca le-a ingradit, cu un gard de fier, sarma zimtata si sarma ghimpata si gard viu. Toate la un loc, sa fie. Si un lacat mare la care doar ea are cheie. Si de fiecare data cand mai scutur lenjeria de pat pe geam si telecomanda cade in gradina "ei", pentru ca eu dorm cu telecomanda sub perna si uneori n-o vad, trebuie sa cobor sa ii cer cheia, sa ma duc sa descui, sa-mi iau telecomanda, bateriile care s-au imprastiat si cateodata pisica, depinde ce cade mai intai de la geam, sa pun lacatul la loc si sa ii duc cheia. Si din luna aprilie pana in luna octombrie e plecata la ea la tara. Deci uneori am ghinion. . . Eeei si in gradina asta minunata mai mare dragul sa vezi cum isi sadeste ceapa verde, rosiile. Ba mi se pare ca a pus si cartofi. Cum cresc capsunile. Si-a plantat un piersic, un visin, un par. Si vita-de-vie care face struguri cu gust de praf oricat i-as spala. Un alt obicei mai este sa asculte muzica. Populara. Tare. Pe la 7 dimineata. In weekend in special. Cand iti e somnul mai dulce. Intr-o vreme crestea iepuri. Nu-ti imaginezi mirosul cand deschidea usa apartamentului. Tot blocul era in agonie. Face focul in casa. Da, ai citit bine, face focul. Sub dormitorul meu e bucataria ei si acolo are ea un godin, o soba, ceva improvizat, habar n-am. Nu stiam iarna de unde naiba vine miros de lemne arse de fiecare data cand deschid geamul sa aerisesc. Cand vad un horn aiurit scotand fumul cu pricina. Am ramas proasta. Ma gandeam ca o sa ma vad la stirile de la ora 5, cand un bloc din cartierul 13 Septembrie a sarit in aer din cauza unei sobe improvizate. Fereasca Sfantu'! Uneori mai urla prin casa. Nu-mi dau seama la ce sau la cine. Poate la vreun gandac. . . Bai dar face exact cum face Homer Simpson "D'uh!", dar TARE! Mult mai tare. Ma si sperie cateodata. Si are o sonerie. . . Deci nu-mi aud eu interfonul si aud soneria ei. E un fel de melodie, a naibii de lunga si e aceeasi de 20 de ani pe putin. Si niciodata, dar niciodata nu deschide usa inainte sa termine soneria de cantat. O fi vreo melodie populara de ii place atat de mult?

3. Vecinii de deasupra. Pfoa si aici un caz special. Un cuplu de batrani. Pe care ii mai viziteaza prietenii, copiii, nepotii. Ca in orice familie normala. Numai ca noaptea se transforma. Cred ca se plictisesc tare mult de cum este aranjata mobila in casa. Rare serile in care sa nu mute vreun dulap, vreo masa, scaune nu mai zic. Si stiu ce muta pentru ca ii aud. Pentru ca zbiara unul la altul, sunt cam surzi. Si vorbesc tare. Si cand se cearta. . . oho, atunci spectacol. El o face pe ea proasta, incompetenta, ca nu e buna de nimic, inclusiv atunci cand au musafiri. Ea, pe un ton ridicat si extrem de pitigaiat (numai cand ma gandesc imi zgarie timpanele) urla ca e un bou, un bosorog, un nesimtit, da, inclusiv cand au musafiri. Si apoi plange. Ea. In hohote. De-mi vine sa ma duc la ei la usa si sa o linistesc sa taca dracu' din gura. . . NOT! Pentru ca sunt surzi, se uita la televizor cu sonorul la maximum cred. Si atunci urlu si eu sa dea mai incet. Si ce crezi, functioneaza! El mai canta in baie vreo arie celebra, ea vorbeste la telefon si rade. TARE. El seamana cu Einstein, insa doar la fizic. In rest e senil. Si ea la fel. Cred ca mi-au inundat baia de serviciu de vreo 5 ori pana acum, de nu mai gasesc tapet la fel cu cel pe care il am ca sa-l inlocuiesc, iar cel de rezerva s-a consumat de mult din cauza lor. Si dormitorul cel mare tot ei l-au inundat. El e genul care crede ca se pricepe la reparat chestii si s-a gandit sa isi curete caloriferele. Cand le zici ca te-au inundat fac amandoi asa ochii mari si ea incepe sa urle: "Aoleoooo, apa de la baie! Am uitat robinetul deschis!". Uneori, in fiecare weekend, dar nu mereu, dar in fiecare weekend mai baga cate o bormasina. Noaptea se mai aud niste zgomote stranii, ca si cum ar cadea o bila care se loveste in mod repetat de podea. Cand se intampla asta eu spun ca "i-a cazut capu' lui Einstein". Alta explicatie nu am. In rest, vecini cumsecade, nu am ce sa le reprosez. Din fericire au si ei tara lor si pleaca acolo cu lunile. Sa-i tina Dumnezeu acolo.

4. Mai sunt acei vecini despre care nu stii absolut nimic. Nici cum ii cheama nu stiu. Si stau in bloc de la inceput, la fel ca si mine. Imi fac mereu complimente, ma intreaba de sanatate. Le raspund mereu politicos si atat. Sunt prea amabili si mi se par suspecti; mereu cu zambetul pe buze. Oare ce ascund?

5. Acei vecini uraciosi. Tot timpul bosumflati. Ai impresia ca au ceva cu tine, dar nu, asa sunt ei. Toata lumea e impotriva lor, ei au mereu dreptate, nimic nu le convine. Gica-Contra. 


In rest, un bloc de oameni cu oameni pentru oameni. Echilibrat. Si tineri dar si batrani. Copii mai deloc. Adolescenti: doua fete. Catei: unu. Pisici: fara numar. Sobolani: zero! :D

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vreo reactie?