Azi m-am trezit de dimineata. M-am trezit de sete.
Ieri m-am trezit ca nu mai aveam somn.
Alaltaieri m-am trezit ca nu aveam baterii la telecomanda.
M-am trezit pentru ca-mi batea soarele-n ochi. Pentru ca dadea vecinul cu bormasina. Pentru ca la 4 dimineata alarmele masinilor suna preluuuung. Pentru ca miauna pisica. Pentru ca miroase a ars. Pentru ca cineva a trantit usa liftului. Pentru ca trebuie sa ajung undeva.
N-am dormit. N-am stiut cu ce sa ma imbrac a doua zi. Toata noaptea mi-am framantat creierul. Diverse ganduri inutile, stii si tu cum e.
M-am trezit pentru ca mi-era frig. Am adormit cu geamul larg deschis.
De fapt m-am trezit pentru ca mi-era dor de tine.
Maine ma trezesc langa tine.
De ce e viata complicata? Pentru ca e simpla. Iar noua oamenilor ne este frica de ce e simplu. Avem impresia ca daca gasim usor o solutie de bun-simt, care sa ne rezolve toate problemele aparute intr-un interval scurt, inseamna ca e ceva gresit acolo. Nu are cum sa functioneze, sigur se va intampla ceva rau. Sau poate am uitat sa adun toate datele problemei si d-aia mi se pare simplu. Ia sa mai gandesc, sa mai analizez, oare ce am uitat? Oare atat de usor sa fie de rezolvat chestia asta? Imposibil, sigur am gresit cu ceva, pe undeva.
Toate astea pentru ca ne temem. Si nu ne e frica doar de consecinte nefaste, ci si de succes, de fericire, de iubire, de lucruri frumoase. "Frica pazeste pepenii." Dar cine naiba se bucura de pepenii aia pana la urma?
Asta-i adevarul. Suntem prea orgoliosi, nu ne place si nici nu stim sa acceptam "infrangerea", esecul. De aceea cautam sa evitam aproape tot ce stim ca ne-ar face fericiti. Ca daca e Bau-Bau dupa colt si vine sa ne sperie cand ne e lumea mai draga? Iar atunci sa pierdem tot ce am sperat, tot ce am cladit pana in acel moment? Pai scuza-ma, dar daca le pierzi, inseamna ca nici nu au fost acolo de la bun inceput. Pentru ca nu ai crezut in ele. Faptul ca iti cladesti vise doar in mintea ta, fara insa a si actiona in acest sens, nu te face un luptator. Asa ca de ce te superi pe ceilalti ca-ti strica visele, planurile, daca tu nu te-ai apucat sa iti "construiesti" nici macar baza?
Stii ce te-ar face fericit/a, dar stai o mie de ani sa-ti aduni gandurile, sa vezi pe unde sa o iei, stanga-dreapta. . . Timpul trece si esuezi, pentru ca te-ai pierdut pe drum. Cu pasi mari si repezi nu e bine, cu pasi mici dar siguri. . . parca nici asa nu-i bine. Stii cum e bine? La inceput cu pasi mici dar constanti, iar apoi maresti ritmul, pentru ca esti foarte aproape de ceea ce-ti doresti. Pasii mici i-ai facut pentru a testa terenul, pentru a capata incredere sa mergi mai departe. Si cum ai prins curaj, oricat de putin, te arunci, te lupti. Dar tu staaaaai sprijinit de gard si incepi sa filosofezi despre nemurirea sufletului, teoria chibritului si "Cum ar fi daca. . . ? Dar daca nu. . . ? Poate totusi sa. . . ?".
Raspunsurile le afli pe parcurs. Si chiar daca sunt nefavorabile, care este problema? Nu a murit nimeni din asta. Macar stii ca ai incercat, ca ti-ai folosit toate armele. Si poate ca asa a fost sa fie, adica sa NU fie. De ce ti-a fost frica sa lupti pentru tine, pentru cei din jur atunci cand a trebuit, cand s-a ivit momentul?
In viata nimeni nu castiga mereu. Si pana la urma nici nu e asta scopul. Scopul este modul prin care alegi sa lupti, lupta in sine, nu rezultatul. Pentru ca indiferent de final, cu happy-end sau fara, tot ai ceva de invatat din asta. Si de ce te superi pentru o lectie? Nici macar pe tine nu ar trebui sa fii suparat/a. Te ridici, te scuturi de praf si mergi mai departe.
De ce ne concentram pe trecut, de ce sa il facem prezent ca sa se transforme in viitor si sa traim intr-un cerc?
Un om inteligent se adapteaza si inteligenta asta nu are nimic de-a face cu educatia scolara. Important este sa te bucuri de prezent, sa profiti de el, pentru ca si viitorul ce urmeaza sa devina prezent la un moment dat in viata ta sa fie cel putin la fel de bun.
Dar oamenii nu fac asta. Ei mereu cred ca fericirea este undeva, intr-un viitor care se tot indearteaza pentru ca ei insisi o alunga. Si astfel devin nemultumiti, nerecunoscatori. Nu apreciaza ceea ce au si cel mai grav, nici nu se bucura de ceea ce au.
O nemultumire pe moment te poate motiva sa-ti depasesti conditia, dar sa optezi pentru a fii nemultumit o viata intreaga te duce la declin, la pesimism, la rautate, la a nu mai avea incredere in ceilalti. Si esti prost de vrei sa traiesti astfel?
Viata-i simpla. Si daca ajungi sa intelegi asta, o sa fii mai fericit.
Nu o sa ma schimb si nu o sa renunt la mine, la ceea ce sunt. O sa fiu in continuare "naiva" si o sa cred in bunatatea oamenilor, in faptul ca oricat de "urata" este o persoana, exista si in ea ceva frumos.
Poate ca nu este exact modul de gandire al omului modern, logic si rational, calculat si rece, dar nu imi pasa. Nu pot fi rationala in sentimente. Nu le pot explica, nici defini si nici condamna. Si nici nu vreau asta. Ce rost ar mai avea sa iti explici de ce te indragostesti? Unde mai e magia?
Poti arunca in mine cu vorbe grele, ma poti lovi cu fapte urate, te voi da la o parte din calea mea, caci nu sunt nevoita sa le ascult si nici sa fiu umilita. Voi fi aceeasi persoana vesela, optimista, cu chef de viata, o voi lua de la inceput cu tot ce e mai frumos intr-o relatie.
Si nu vei reusi sa strivesti partea frumoasa, desi asta ti-ai propus sa faci. Din egoism, pentru ca eu sa nu mai cred in oameni. Din egoism, pentru ca eu sa nu mai vreau sa iubesc. Din egoism, pentru ca eu sa nu fiu fericita, decat atunci cand consideri tu ca merit, adica niciodata.
Asta-i tot ce poti? Alte arme nu mai ai?
Nu mai incerca sa ma pacalesti ca ai fi un om bun. Am cunoscut astfel de oameni. Stii care e diferenta? Oamenii buni nu se considera buni. Din contra, se dau drept rai pentru ca stiu ca nu sunt perfecti. Iti fac liste intregi cu greselile si defectele lor si incearca sa-ti argumenteze ce persoane oribile sunt de fapt. Pentru a nu te rani, a nu te dezamagi, a nu te face sa suferi. Spune-mi, astfel de persoane sunt intr-adevar rele, din moment ce se gandesc la asta? Din moment ce iti prezinta fiecare parte pe care ei o cred negativa, tocmai pentru a incerca sa te tina la distanta, sa te protejeze de durerea pe care ti-ar putea-o provoca? Eu nu cred asta. In schimb, oamenii rai vor sa para buni. Se lauda cu ce calitati au, nu isi recunosc greselile, li se pare ca lumea e a lor si daca cineva nu ii apreciaza, atunci. . . potopul!
Si chiar nu am nevoie de mizeria asta, de mocirla, de noroi. Mi-e scarba! Papilele mele gustative pot simti acum si dezgustul pentru toata incercarea ta esuata de a ma convinge de bunatatea ta.
Mai soarbe putin din sticla asta, nu a mai ramas mult. Maine e o noua zi din care am prins si rasaritul.
Bang, bang! Bangity bang! Bang!
O, dar te rog, da "mama" cu biciu-n mine!
Oare suntem slabi ca stam si induram, ca stam si asteptam sa vedem ce o sa se intample, desi situatia actuala nu ne convine deloc si ne face rau? Sau asta ne face puternici? Depinde de cat timp astepti? Nu cred ca e asa usor sa separi lucrurile si sa le judeci la rece, cel putin nu e mereu la fel de usor. . . Si vrei si tu o pauza, ca omu', sa te gandesti, sa nu te mai gandesti. Dar ce, poti? Normal ca nu poti, relele vin in grup, zici ca s-au vorbit dinainte. Mai dureaza mult? Depinde doar de tine? Evident ca nu, dar in mare noi ne creem singuri obstacole, ne punem piedici si nici macar nu e amuzant. Te impiedici ca tontu'. Mai si cazi. C-asa-i in tenis. Bai si daca e sa cazi, fa-o macar cu stil.
Important e sa te ridici repede. Sa nu stai acolo. Desi daca mai cazi o data? Asa, daca stai jos, mai greu sa te impiedici. Numai ca nici asta nu e solutie, ca incep oamenii sa arunce cu rahat in tine. Si atunci tre' sa te ridici si sa te si speli. Si ai grija sa fugi. . . de ei, de el, de ea, de noi, de tine. Fugi cat mai departe si cat mai repede. Ca sa ai timp sa stai cu tine. Sa-ti pui ordine in ganduri si in viata, chiar daca tu esti o fire dezordonata.
Sunt momente cand tu singur trebuie sa-ti dai o mana de ajutor. Da, e greu, dar asta trebuie facut, caci uneori, ajutorul celorlalti, desi ajuta, te ajuta doar pentru o clipa. Nu e nimeni langa tine 100%. Esti doar tu.
Hai, mai luam si noi decizii bune azi?
1. Elevii nemti iau vacanta de vara pe rand, in functie de "judetul" in care locuiesc. Si nu se bucura decat de 6 saptamani libere. Asta pentru a se evita aglomeratia care s-ar ivi daca toti nemtii ar fi liberi in aceeasi perioada :|
2. Au 1063 de intrerupatoare, de ajungi sa te incurci in ele. Din hol poti aprinde lumina pentru dormitor. Si deseori faci asta, pentru ca sunt 5 intrerupatoare si le iei la nimereala, desi tu vrei doar lumina-n hol.
3. Toti mosii si babele au super masini BMW, Mercedes. . . decapotabile!
4. Dupa 9 seara mai rar vezi cate-un om pe strada. Si ala e posibil sa nu fie neamt, ci alta natie. Turc sau rus.
5. Recicleaza gunoiul. Ceea ce ai putea crede ca e bine, ca asa e civilizat si ca asa ar trebui sa facem si noi. Insa daca ar trebui sa ai vreo 5 pubele in bucatarie, fiecare pentru cu totul alt "gunoi" si mai ales ca aici gunoiul se ridica chiar si odata la 2 saptamani sau o data pe luna (de exemplu plasticul si hartia se ridica de 2 ori pe luna), iti spun eu ca nu ti-ar conveni :))
6. Nu te poti duce la farmacie sa ceri o pastila de cap...Nu, aici trebuie sa te duci la doctor, sa te consulte si sa-ti prescrie el reteta cu medicamentele necesare. Oricum, desi au 3476320 de farmacii (da, mai multe decat la noi) nu ai ce sa cumperi decat absorbante, vitamine, siropuri de tuse, ceaiuri si creme de corp. Pentru medicamente trebuie sa astepti sa se dea comanda.
7. Totul e dublat la televizor. . . Nu e de mirare ca habar n-au care e adevarata voce a vreunui actor american.
8. Atunci cand cumperi ceva de baut, indiferent daca sticla e din plastic sau sticla-sticla, platesti un fel de garantie. Pentru ca majoritatea sticlelor de plastic au un cod care inseamna ca se pot recicla. Si strangi frumos toate sticlele astea din casa, te duci la cel mai apropiat supermarket si le bagi intr-o masinarie care iti inghite sticla. La sfarsitul operatiunii vei primi un bon cu care poti plati cumparaturile pe care urmeaza sa le faci. 25 de centi cu 25 de centi. . . se aduna :)
9. Ai 18 ani? Ar fi bine sa iti cauti de munca si sa te muti din casa parintilor. Nemtii nu prea sufera de sindromul "puiul mamii sa nu paraseasca niciodata cuibul".
10. Sunt fani Inna =))))
.jpg)
