Heartcheck, testing, testing...

Ce faci? Ce-ai mai facut de cand n-am mai vorbit? Au trecut ani de atunci. . .

Mi-am dat seama ca sunt putini oameni care pot recunoaste ca au gresit, dar sunt si mai putini cei care o si spun persoanei fatza de care au gresit. Iar cei din urma sunt adevaratii oameni, pentru ca ei stiu cat de greu este sa suferi de pe urma cuiva si ca simpla admitere a unei greseli le poate aduce un zambet nostalgic. Nu mai am acea stare de "statuie" in care simteam ca nu pot avea sentimente si ca viata trecea pe langa mine, dar imi este frica sa nu revina. Momentan insa, am obosit: sa alerg dupa finaluri fericite, sa ma prefac ca totul este excelent, sa incerc sa ii inteleg pe toti si sa le accept nebuniile, sa indepartez amintirile frumoase cu unele persoane, sa incerc sa ma conving ca nu imi pare rau ca nu am tinut legatura cu el, ea, ei, ele . . . Incep sa am simptome de om bolnav de "confuzionita". . . Si nu cred ca sunt singura.

Detest sa iau decizii mari;de fapt cred ca urasc sa iau decizii care stiu ca imi vor produce o suferinta. E ciudat ca atunci cand imi dadeam seama ca o relatie nu mai merge, imi faceam bagajele si ieseam pe usa direct, fara sa las vreun bilet de "adio". In sinea mea imi luam "ramas-bun", iar in gandurile mele un "adio, dar raman cu tine", pentru ca in amintiri inca mai poti crede in povesti.

De ce ai avea incredere in ceva ce nu poti controla? Nesiguranta ma omoara mai mult decat nebunia ce va urma, pentru ca stiu ca macar va fi cu mine. Dar daca nu va fi?

Sa treci peste.

Sa trec peste? Voi trece peste. Dar cum si cat timp va mai dura si de data asta? Imi e greu sa incerc sa sterg o persoana, e supraomenesc de greu. Desi este o metoda care functioneaza. Insa doar pentru simplul fapt ca eu nu o mai vad, nu inseamna ca ea nu mai este acolo. Stiu ca va fi acolo mai mult decat a fost vreodata. . . Stiu asta din trecut, pentru ca toti s-au intors de acolo, ce-i drept, doar la jumatatea drumului, cat sa-i vad ca nu m-au uitat. Si de fiecare data cand cred ca iar au disparut, se intorc, insa tot la jumatate. . . Acolo este pragul si mai mult de jumatate din partea lor nu va fi niciodata. Poate vor sa parcurg eu cealalta bucata. Dar eu nu am unde sa mai inaintez, pentru ca mereu am fost acolo, doar ca am construit un zid in fatza mea pe care il dau acum jos caramida cu caramida. Ei au fost cei care s-au indepartat cu adevarat. Eu doar m-am ascuns.

-Si de ce te-ai ascuns?

-Ca sa ma poata gasi. . .

-Dar poate nu vor sa te gaseasca. . .

-Si atunci de ce ma cauta uneori? :)

Ma gandesc prea mult "Ce ar fi fost daca. . .?". Si apoi ma uit la mana mea dreapta. Ma gandesc prea mult "Daca si el se mai gandeste la mine. . ." . Si apoi ma uit iar la mana mea dreapta. Ma gandesc prea mult "Daca el se gandeste la ce ar fi fost daca. . . ?". Si apoi inchid ochii pentru a nu ma mai gandi la nimic. Astept. . .

Roumeinia iz mai cauntri part VII

Din seria "D-ale gurii":

Daca mezelurile sunt de la nea Matache, sa stiti ca mierea este de la nea Costache :))

O cutie de ceai. . .from the Land of Cucu.

Roumeinia iz mai cauntri part VI

Daca ii gasiti omului proteza auditiva, va rog eu mult sa i-o inapoiati :))



Asta este adevaratul proverb romanesc! :))

Pana la moarte

Lucrurile marunte tradeaza faptele mari. "Mari" aici are dublu-sens: unul bun si unul rau. Pe mine ma preocupa acum cel rau. Sunt unii oameni care nu stiu sa se ascunda. Ori asta ori ai tu o intuitie a naibii de buna si te pricepi sa ghicesti omul. Mai adauga si gandirea analitica si capacitatea de a te transpune in pielea altcuiva si astfel ii vei afla intentiile. Chiar si cel mai mic gest pe care o persoana il face ii tradeaza starea de spirit, emotiile, frica, gandurile, felul in care se raporteaza la tine si cum te respecta sau nu.

Balantele din viata ar trebui sa iti usureze deciziile, dar se pare ca mai mult te incurca, in special atunci cand pe un taler pui tot ce tine de sentimente bune, clipe unice si mai ales acel ceva ce nu poate fi definit care te leaga de o persoana. Pe celalalt taler se afla desigur unele schimbari ale persoanei respective vis-a-vis de tine, indiferenta ei, momentele ei de ezitare atunci cand ar trebui sa va vedeti. Si atunci te gandesti cu ce ai mai gresit si de data asta, ce ar fi putut interveni, de ce nu ti se spune direct ce anume ai facut. Toti oamenii au toane, dar ele nu au cum sa dureze un an, decat daca acea persoana trebuie sa aleaga. Poate prefera sa lase lucrurile treptat sa se raceasca, astfel ca vina sa fie a amandurora.

Toata lumea are secrete, dar exista o persoana care le stie pe toate; un om este atat de bolnav pe cat o indica secretele sale. Asa ca de ce sa nu ti le spui? Ti-e teama de consecinte poate. Sau nu vrei sa fii judecat. Prietenia are picioare scurte de cele mai multe ori. Si exista o limita extrem de fina intre prieten sau dusman. Si atunci ce sa faci? Sa faci pe prostul? Sa te prefaci si tu? Sa dai cartile pe fatza? Sa astepti sa te razbuni? Sa ii dai peste nas? Sa ii scoti ochii cu cate ai facut pentru acea persoana si cum te simti stiind ca ai primit mai nimic in schimb? Sa nu te mai intereseze din senin? Sa vezi pana unde duc lucrurile? Sa iti iei jucariile sa pleci? Nu cred ca exista un raspuns corect. Fiecare reactioneaza asa cum crede. Insa nu consider ca un secret poate tine o prietenie, mai ales daca se porneste de la premisa cum ca "trebuie sa tin legatura, altfel imi va divulga secretul". Nimeni nu este obligat sa faca nimic. Nici macar sa fie sincer. Si probabil asta este cel mai grav, pentru ca poate astfel oamenii chiar s-ar schimba daca ar stii ce nu este ok cu ei insisi. Dar cine stie, poate este doar o faza, poate este ceva ingropat mai adanc acolo care va iesi la suprafata sau nu. . . Poate este doar un secret, dar oricine stie ca tocmai secretele se afla cel mai usor, chiar daca nu din gura persoanei care il detine. . . din mainile si gandurile ei insa da.

Romanas cu oile

Nu am mai scris nimic in luna iunie, pentru ca, desi a fost luna copilului, a fost plina de cadouri proaste. . . Lasand supararile mele la o parte, ma simt ca la sfarsitul anilor '90 cu toata aceasta explozie de trupe romanesti proaste. Si totusi parca Genius si 3Sud-Est erau mai putin idioate, macar cantau in romana, nu in Innanegleza. Ma bucur ca au fost si premiile MTV Romanian Music Awards, de parca poti premia asa ceva, si am vazut intreaga prostie muzicala romaneasca pe scena facand playback 95% din melodia care i-a consacrat atat pe plan national, cat si pe plan international. Toata lumea in Romania poate fi Dj daca vrea, trebuie doar sa vrea. Pentru ca, vezi tu, are si romanasul nostru unele calitati. De exemplu, doar din simplul fapt ca merge la sala, el arata mai bine. Din momentul in care a pus piciorul drept intr-o sala, el stie ca arata muuult mai bine. Nu conteaza ca sta la seminte cu baietii pe aparate si face in 2 ore doar 2 minute de exercitii. El deja este mai fermecator. Un alt exemplu: "Frate, stau la bloc in 13 Septembrie si frate, tu stii cat e pretul acum la un apartament aici?80.000 de euro!!" Cu aceasta afirmatie, el conchide ca este bogat, doar sta intr-un apartament de 80.000 de euro. Astfel, isi cheltuie tot salariul pe prostii, ca si cum ar avea aia 80.000 de euro ca$h. Ha! Si care-i faza cu porecla atunci cand faci cunostiinta cu cineva?

"Buna....Isa!"
"Imi pare bine, Bubu!"

Ce nume e asta, Bubu? Asa te-au trecut parintii in buletin? Zi dom'le prenumele, nu ma lua pe mine CU CUm ti se spune tie in cartier acolo printre bastani. Eu sunt mai de moda veche asa ( ma indrept spre 22 de ani) si consider ca o porecla tine mai mult de prietenii apropiati, trebuie un anumit nivel de intimitate sau cum vrei tu sa-i spui pentru a i te adresa cuiva dupa cum i se zice. El si Sile Camataru ce mai au porecla.

O piele pe bat, va rog!

Romanii?! O natie in care majoritatea oamenilor sunt perversi si mincinosi. Ne place mancatoria. . . de cacat evident. Ne-a placut atat de mult cacatul din timpul comunismului, incat il consumam si astazi, cu diferenta ca acum suntem autonomi, ni-l producem singuri si il mancam pe la colturi. Si ca sa nu fim singurii murdari la gura, ii manjim si pe altii, vorba aia, sa moara si capra vecinului.
Cred ca ne-am uitat prea mult la telenovele, intrucat o viata linistita si armonioasa ni se pare ceva de neconceput, existenta noastra ar fi astfel trista, nu exista asa ceva, TREBUIE sa ne complicam actiunile si propriul sine. NU existi daca nu faci asta. Nu conteaza ca nu ai niciun beneficiu material, simpla idee ca ceilalti oameni te-ar putea privi intr-o aura mai buna, in postura de erou, martir, crestin si ce mai vrei tu, iti lumineaza chipul. Aici e de fapt chestia aia careia i se spune psihic, ceea ce multi mai au doar pe jumatate si nici macar, pentru ca altfel ar fi putut gandi si ei rational. Tu insa te ascunzi de ceea ce esti si fata de tine si fata de ceilalti.
Stii, noua romanilor ne place foarte mult un sport national: oina. Ne place sa aruncam mingea (plina si ea cu cacat) de la unul la altul si la ala la care se sparge, pe ala il punem tap ispasitor. Atentie! Persoana aceea trebuie insa dinainte bine analizata si pe cat posibil sa i se atribuie cat mai multe defecte, pentru a avea succes in fata altora atunci cand trebuie sa le prezinti povestea din care tu trebuie sa reiesi eroul principal pozitiv, pentru ca, nu-i asa, binele invinge intotdeauna raul si adevarul mereu iese la suprafata.
Romanului nu ii place adevarul si de aceea prefera sa stea cuminte si sa duca o activitate de inflorit. Aici este un paradox, lui nu ii convine adevarul, dar iti cere sa i-l arati. Daca i-l arati insa, cacatul aruncat deasupra ta va fi mult mai mare decat trebuia initial. Doar ti-am zis ca nu ii place, cu atat mai putin cu cat il priveste pe el. Mereu va incerca sa isi gaseasca scuze, nu inainte insa de a convinge o multime de alte persoane ca TU esti cel de cacat, ca TU esti cel care este un om de nimic, ca TU esti ANTICRISTUL, ce sa mai?! Dar, ca un adevarat judecator roman, el va poza in victima, sustinut de o intreaga echipa teatrala, care parca ar fi primit spaga electorala si trebuie acum sa isi incurajeze "liderul", "judecatorul" uitand bineinteles de toate barfele, certurile si cacaturile pe care le-a semanat inainte printre membrii "echipei sale".
"Am auzit ca ai auzit de la cineva care a auzit de la altcineva care auzise ca. . . de fapt tu ai spus" => situatia tipic romaneasca, hai sa zic "neaos", ca sa fie si mai romaneasca! Hai sa vedem cu totii care ce ati mai auzit, nu este important de la cine (de aici rezulta insa siguranta ca sursa este de foarte mare incredere, nicidecum ca nu ar fi existat o sursa, avand in vedere ca nu exista niciun argument logic care sa o sustina). Hai sa ne imaginam cu totii, sa facem fel de fel de supozitii, sa interpretam totul precum acele babe care nu mai au ce face si in a caror carte de munca scrie "Barfitoare la Apaca-director executiv". Toate acestea pentru a ne salva pielea (de noi insine as mai adauga eu). Traiasca Machiavelii cu a lui fraza : "Scopul scuza mijloacele!". Niciun mijloc nu este astfel josnic pentru propria noastra persoana.
Fiecare om greseste. Unii recunosc asta, altii incearca sa o ascunda, pe altii nu-i intereseaza, dar romanul tipic neaga cu desavarsire. O singura intrebare: daca intr-o lume de nebuni, tu esti singurul sanatos, de unde stii ca nu tu esti de fapt cel nebun?

Rozul nu e roz destul daca nu e si fudul

Totul este relativ. Aceasta este si parerea lui Splendor despre carti, un baiat care are o impresie foarte buna despre el si extrem de proasta despre ceilalti. Atunci cand i se pune pata pe ceva, pai i se pune pata! n-o mai scoti nici cu Vanish, asa ca ce incredere sa mai ai in roz? Niciuna, pentru ca rozul romanesc exprima superficialitate. "Luozul" se vrea a fi copilaros si dulce, dar de fapt e redus mintal si plin de silicon & botox. Poate te-ai intrebat de ce pitipoancele isi fac "buoth" cand cica pozeaza. Raspunsul e la mine (din pacate nu si cheia, deoarece nu ma cheama Beck's): Pitipoancele sufera de sindromul botului tuguiat pentru ca mananca prea multe seminte cu sare (sa le spunem Nutline), din lipsa de bani de botox si alte injectabile. Si imediat ce buzele sunt umflate, hop si poza. Dar cum ele sunt niste persoane fotogenice si vor mereu sa se traga in poza, indiferent de baia in care se afla (probabil ca acolo simt ele ca au intimitate, ba pardon, ca AVETI intimitate, pentru ca ele vor sa va agate aratandu-va cam ce nebunii v-ar face) , ele apeleaza constant la acest truc, urmand ca in timp efectele sa se resimta in acel sindrom mai sus-mentionat. Sayonara! (mi-au venit cartile pentru licenta :D ).

To Ex or not to Ex? NOT!

Te suna fostul? Te-a cautat pe mess fostul tau de acum 2 fosti? Prietenul tau din prima ta relatie serioasa vrea sa va revedeti? Felicitari! Inseamna ca tocmai ai iesit dintr-o relatie si radarele lor au inceput sa bipaie, deci oficial putem spune ca primavara a venit si s-a deschis sezonul de imperechere!
Din fericire, eu am propria regula "Nu ling unde scuip", care ma tine departe de un psihic nefericit aflat la granita cu nr. 9, in caz ca vreun fost m-ar contacta pentru o revedere. Pai "codrule, codrutule/ce mai faci dragutule?" iti intorci frunzele la mine si peste cativa ani apare nostalgia primaverii? Eh si noi care credeam ca sunteti niste insensibili. . . Dar uite ca uneori se dovedesc a fi mai melancolici decat fetele. De fapt ei sunt doar niste licurici ametiti care se invart in cerc. Nemaiavand de unde sa faca rost de alte fete, se hotarasc sa apeleze la cele pe care le stiu deja. Doar nu poti crede acum ca ei chiar au tinut la tine enorm de mult si ca nu vor renunta niciodata la tine, oh, iubirea vietii lor? Mama ma-sii de treaba! Chiar asa, i-au trebuit ani intregi sa-si dea seama de asta?
Fa un mic test. . . refuza-l pe cat posibil si daca intr-adevar sunteti suflete-pereche, atunci veti ajunge sa fiti impreuna indiferent de obstacole, cum ar fi vremea de afara care imi face pe creier mai rau ca Facebooku' si Hi5u' la un loc, care ma deprima si care-mi intarzie mie cartile comandate on-line fara de care nu-mi pot scrie licenta. Are cineva carti despre cultura japoneza? Asa credeam si eu. Sayonara!

Sweat, baby sweat!

Asa cum omul gospodar isi face vara sanie si iarna car, tot asa eu voi vorbi acum despre transpiratie, pentru ca stiu ca tuturor ne e dor de vara, desi am intrat in primavara, dar logica n-are a face aici.

Inainte de toate, se presupune ca transpiratia este ceva normal. De fapt nu presupunem, o luam de-a gata: este ceva normal. In tarile civilizate se presupune ca oamenii folosesc deodorant. De fapt nu mai presupunem, stim ca asa este. In tarile romane insa se pune accent pe naturalete si pe starea omului natural, asa cum l-a facut si l-a lasat Dumnezeu pe pamant, ca vorba aia, ce, Adam a avut deodorant? (vai de Eva noastra!). Si cum in urma descoperirilor efectuate de cercetatorii britanici ( de ce trebuie sa fie mereu britanici?) s-a aflat ca antiperspirantul poate conduce la cancer, pentru ca are nu-stiu-ce substanta compusa din aluminiu, romanul nostru s-a bucurat t si si-a folosit si mai mult farmecul natural. Iar de aici vara rezulta un feeric tablou odorizant in mijloacele de transport in comun, mai ales cand 90% dintre calatori sunt babe senile care urla daca deschizi geamu', pentru ca, vezi Doamne, le trage curentul. Oricum le cauta moartea pe acasa, ce mai conteaza putin curent la urechi acum?

Ca sa sustin cu aplomb initiativa romanilor de a fi cat mai "liber", o sa dau vina pe "chineji" si pe Occident ca fabrica produse de proasta calitate si ca evident si in mod intentionat le exporta taman la noi tara. De aici si nedumerirea noastra: scrie pe antiperspirant ca tine pana la 48 de ore si deja dupa 12 ore (maxim am spus!) i se duce efectul. . . grav! Deci e vina lor ca ne dau produse proaste. Buuun, am dat vina pe straini, deci acum putem trai fericiti ca am rezolvat si dilema aceasta.

They drive. . . me mad!

Cuvantul "urasc" este foarte puternic si are o incarcatura negativa foarte mare, de aceea "detest" este un cuvant mult mai potrivit, cel putin pentru mine, eu, care pot detesta uneori si o zi intreaga cap-coada cu absolut orice include asta: oameni, locuri, netu', masinile, ambulantele, iarasi oamenii.

Asa ca iata aici o scurta lista a ceea ce detest si ceea ce ma streseaza daca nu zilnic, atunci cand se intampla, in jungla de afara:

• ochelarii de soare, pentru ca am impresia ca toate femeile care ii poarta se uita urat la mine (o fi paranoia de vina) si ca toti barbatii cred ca se pot holba in voie, fara a fi observati. Da, sigur! Pentru ca atunci cand ii port ma ia durerea de cap; pentru ca atunci cand ii poarta altcineva, chipurile sunt inexpresive si nu-mi place asta.


• 1 septembrie, pentru ca nu mai e vara.


• 1 decembrie, pentru ca oricum romanii nu se vor destepta niciodata.


• zilele de duminica ce au un iz aparte de atmosfera comunista, pentru ca ma plictisesc teribil!


• hainele care sunt la spalat, pentru ca mereu hainele cu care vreau sa ma imbrac sunt acolo.


• cand cineva sforaie, pentru ca nu pot sa dorm (dopuri de urechi sa va puneti voi, la mine nu au efect).


• postasul, pentru ca aduce facturile astronomice de telefon.


• persoanele care fac obsesii pentru alte persoane. . . pentru ca e BOLNAV!


• tipele care se "hlizesc" in RATB, pentru ca rasetele lor cristaline imi fac pe creier.


• industria porno super-mediatizata, pentru ca determina fetele sa creada ca nu mai au nevoie de creier pentru a face ceva in viata.


• oamenii care danseaza pentru a vindeca planeta. . . pentru ca e STUPID, nu ar fi mai bine daca ar strange gunoaiele in schimb?