vineri, 8 mai 2015

Si-au trait fericiti pana la adanci batraneti



   Ma zgarie pe creier de cate ori aud pe cineva spunand "Vreau o dragoste ca-n basme!". Serios, tu ai citit vreodata vreun basm? Ce ti se pare acolo atat de romantic? Ca vine Fat-Frumos sa te ia de nevasta si pe drum are de trecut 17.000 de obstacole, ca se da de 3 ori peste cap, ca se lupta cu Zmeul si cu Muma-Padurii, ca scapa de blesteme ca prin urechile acului? Cine naiba ar vrea sa treaca prin atatea doar ca sa stea apoi cu tine o viata intreaga? Si macar de ar fi "doar" astea, dar nu, cand in sfarsit ajunge la palatul tau, tu faci ifose, il mai supui la niste probe. Pai stai asa, mai, Fat-Frumos, ca nu e chiar asa, trebuie sa iti testez dragostea, mai ai de trecut niste obstacole, eee, tu crezi ca e chiar asa usor sa te insori cu mine? Nununu, mai pune-ti viata in pericol de inca 7 ori si vedem noi pe urma ce-om face, daca isi da tata acordul sa-ti dea mana mea si jumatate din imparatie. 

   Tie asta iti place de fapt, ca te vrea atat de mult incat nici nu comenteaza ca trebuie sa se mai bata inca o data cu fratele Zmeului, care e de o mie de ori mai fioros decat el. Dar in viata reala, acest Fat-Frumos al tau comenteaza si daca il rogi sa duca gunoiul. Nu are nimeni timp de pierdut sa stea dupa fundul tau, sa aiba rabdare, sa te inteleaga, sa te sustina, pentru ca fiecare e axat pe ale lui. Nu-i mai trebuie si problemele tale, are el deja destule. Sa te auda pe tine plangandu-te de orice e ultimul lucru pe care ar vrea sa-l auda. Tu trebuie sa-l binedispui pe el, sa fii un fel de bufon la curtea regelui, sa mai iesi din rolul de printesa a lui tati. Sa intelegi ca printesele nu primesc mereu ceea ce vor. "Dar daca ma iubeste, o va face pentru mine!". Nu, daca tu crezi ca te iubeste nu-i ceri sa faca ceva ca s-o demonstreze, pentru ca daca ii ceri asta e clar ca ceva e putred acolo, trebuie sa simta el sa o faca pentru ca intr-adevar asa simte, nu pentru ca ii ceri tu. Si cu atat mai putin nu-i poti cere cuiva sa simta ceva. Poti doar sa intrebi ce simte. Si daca vrea iti spune, daca nu, nu. De regula nu vrea, asa ca sa nu ai asteptari din partea Fetilor Frumosi din zilele noastre. E mai bine sa nu ai nici o asteptare, sa te mai poata si el suprinde facand un gest total nebanuit de tine. Ca te suprinde placut ori ba, n-are nici o importanta, gestul conteaza, nu? 

   Si oricum, daca l-ai gasit, El este si a trecut toate probele de mai sus, atunci trebuie sa te porti exemplar, caci exista o foarte mare posibilitate ca la prima cearta, sa-ti scoata ochii cu tot ce a facut pentru tine. Si n-o sa-ti convina, caci va avea dreptate, "Uite, eu m-am batut cu un zmeu cu 7 capete si tu o friptura ca lumea nu esti in stare sa faci!". Iar tie, statutul tau de femeie nu-ti permite sa-i dai sau sa il lasi pe un barbat sa aiba dreptate. Deci, nu vrei o dragoste ca-n basme, vrei o dragoste pur si simplu, sa se intample, sa fie. Cand simti ca "sacrificiile" pe care le faci nu sunt sacrificii, nu le vezi ca pe o povara, ca pe ceva chinuitor, abia atunci e dragoste. Daca stai si te gandesti si analizezi 2000 de ani c-o fi, c-o pati, e clar ca nu e si ca nu va pati. Evident, nu te poti arunca nici ca berbecul, dar nici nu poti sa astepti sa se scuture pomii. 

   Paradoxal e ca iubirea nu vine cand o chemi, nu vine cand vrei tu, nu se manifesta cum crezi tu ca ar trebui sa se manifeste, nu se lasa recunoscuta asa usor. Practic, te loveste in moalele. . . inimii, te contrariaza, te face K.O., devii confuz, pac o palma, si inca una ca doar ai doi obraji si incontinuu te supune la teste. Iti da obstacol dupa obstacol. Ia vezi, le treci? Le treci, felicitari, e iubire. Nu le treci? Nu e iubire. E foarte simplu. Si ce conteaza cel mai mult in acele clipe cand esti lovit este sa fii sincer cu tine insati/insuti. "Ba, da, e ok, merita, TRECEM peste." "Ba, nu, nu e deloc ok, nu merita, TREC peste." Si nu-i cere cuiva sa faca ce tu nu esti in stare sa oferi. Nu poti fi loial intr-o relatie? Nu-i cere asta nici celeilalte persoane, de exemplu.

   Si inca o chestie ce nu are legatura cu basmul, ci cu realitatea, pur si simplu o intrebare: De ce ne ascundem de "Tu il/o iubesti?" ? Pentru ca stim ca iubirea e slabiciune. Nu vrem sa stie nimeni, cred ca nici noi nu vrem sa stim ca il/o iubim. Nu e bine sa stie cineva ca punctul nostru slab consta in iubirea unei persoane. Dar de ce? Ce se poate intampla, cum poate folosi "dusmanul" tau asta in favoarea sa? Facem cu totii parte din clanuri mafiote si cum aflam ca X-ulescu o iubeste pe X-ulina, gata, ii rapim femeia si o violam si ahahaha, ne razbunam, ii aratam noi lui? Nu, de fapt, pentru noi insine ne e teama. Pentru noi nu vrem sa recunoastem ca iubim pentru ca ne sperie, avem impresia ca ne vom transforma. Da, normal ca ne vom transforma, dar se transforma cineva in rau pentru ca iubeste? Iubirea scoate tot ce-i mai rau din tine? 

   Iubirea nu e slabiciune. E putere. E singurul reper stabil din viata oricarui om. Gata, sa nu mai aud de inimi inchise cu 5 lacate si infasurate in cioburi si garduri de sarma ghimpata doar ca sa "ne protejam". Vrei sa te protejezi? Foloseste prezervative.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Vreo reactie?