Miss this feeling, this sound. . . miss this

Miss good old times. Cand nu aveam nici un stres, ma durea undeva daca ma suna cnva sau nu, daca imi dadea mesaje sau nu, daca isi indeplinea promisiunile sau nu. Toate chichitele astea nu ma afectau deloc. Daca se intampla ceva din cele de mai sus, ma bucuram. Daca nu, imi era total indiferent. Mergeam in cluburi sa ma simt bine, nu sa agat. Era caterinca atunci cand ieseam toate 3 zuzele cu cate 3 baieti la bratz :)) . Desigur, noi luam taxiu' si ei ne faceau cu mana din afara lui. Fara numere de telefon, fara schimb de iduri, fara limbareala in club. Eram NOI si atat. Eram la inceput, descopeream muzica house, trance, electro, minimal. Cate escapade faceam, fara sa stie nimeni. Nici macar ai nostri. Uneori nici noi. Ne trezeam pe la 10 seara asa: "Hai sa iesim! :D La mamele noastre le spunem ca dormim la Laura si Laura le zice ca se duce la un majorat!" Si ieseam. NU stateam nici o secunda jos, dansam intr-una ca niste drogate. Si toata lumea se uita la noi si vroia sa fie in preajma noastra. Ii luam pe toti la dans si bagam cate o hora, faceam trenuletzu' si vedeam in juru' nostru numai zambete: "Uita-te mah la pustoaicele astea ce se distreaza! Ale noastre stau acolo ca niste babe!" :)) Si ajungeam pe la 7 dimineata acasa. Mereu. Ultimele plecam de acolo. Si nu eram bete. Nu le aveam cu alcoolu'. Ieseam si vineri si sambata seara. Cateodata si miercurea, desi aveam ore a doua zi de la 7 jumate. Dar ce conta? :-j Eram NOI si atat. Eram egoiste. . . A trecut timpul. Au inceput obligatiile si rapoartele fatza de cineva. Am lasat-o mai moale. Nu mai eram NOI. Si pacat. Ne-am ametit, suntem confuze, cunoastem stresu' . Ne trebuie 1000 de ani sa iesim undeva. Nu mai avem spontaneitate. Parca am imbatranit de atunci si am avea 40 de ani. Si au trecut doar 2 ani de atunci.
Imi place inceputul. Cand totul e cat se poate de bine. Cand ai impresia ca toate-ti merg cu sau fara sa misti vreun deget. Cand toate se leaga. As vrea sa incep din nou, sa am iar senzatiile alea. Sa fie mereu inceput, sa nu fie sfarsit. Va fi.

N-are a face

Am vazut cum mor sentimente. Am vazut promisiuni ce porneau spre cer, dar fiind lansate fara tinta, au cazut si s-au dovedit a fi sperante false, inselatoare. Am vazut cum oamenii mint, au 2 fetze si sunt ipocriti. Am vazut cum bucurosi unii oameni lasa totul balta, desi aparent se faceau ca lupta cu surle si trambite pentru ceva ce avea sa-i faca fericiti, pentru ceva ce-i facea sa fie oameni. Pacat de surle si pacat de trambite. Muzica lor parea a fi una reala, care-ti spulbera toate indoielile. Dar era o muzica mult prea dulce pentru a fi adevarata si avea iz de minciuna si de vrajeala fara rost. Mai bine taie-mi capul dintr-o lovitura precisa, nu cu un cutit bont, sa nu ma mai invart in cercul "nu stiu-ului" si al indoielilor.

Am vazut cum "carpe diem!" este folosit de toti, dar are mereu alt inteles pentru fiecare. Pentru unii se limiteaza doar la ei insisi si la placerile mici ale vietii, care te bucura pe termen scurt. Pentru altii, care sunt doar in jur de 10%, "carpe diem!" nu se limiteaza. Se extinde la fiecare persoana la care ei tin cu adevarat. Este exact acel gand gen "cum ar fi daca ea/el ar fi acum cu mine sa ne bucuram impreuna".

Am vazut cum la inceput lucrurile sunt superficiale in esenta, desi par a fi foarte legate in aparenta. Ele raman asa pana la sfarsit. Asta-i socul. Ma minti ca sa te mint ca sa ne facem ca ne jucam de-a iubitul. Nimeni nu pare a fi dispus sa lase de la el, sa faca niste sacrificii pentru iubirea pe care o declara. Multi ar vrea sa fie doar asa, sa pocneasca din degete si sa-si ia ce cred ei ca li se cuvine, fara sa dea nimic in schimb. Considera ca simplul fapt de a spune "Te iubesc!" este de ajuns. Mai mult e deja prea mult.In cuvinte eu nu cred. . . Nu mai cred. Iti voi zambi din bun-simt, dar in mintea mea isi vor face loc alte ganduri. Si chiar nu as vrea sa devin o scarba de om, genul de persoana de care intr-adevar mi-e sila: sa mint atata timp ca iubesc pe cineva; pentru ca din moment ce "iubirea" asta sustii ca a disparut, este foarte clar ca nici nu a existat vreodata. Iubirea e iubire. Nu trece brusc si nici nu se micsoreaza cate umpic in fiecare zi. Iubirea e un ideal si odata atins nu are cum sa se sfarame. Dar presupun ca tocmai pentru ca este un ideal, nu poate fi niciodata atins. Si de aici concluzia ca noi oamenii nu cunoastem si nici nu vom cunoaste vreodata ce este iubirea si cum se ajunge la ea. Noi stim doar ideea in sine, din basme, din filme. Asa ca cel care se asteapta sa fie dezamagit pe acest plan, va fi un om fericit. Asta este desigur varianta comoda.
Surprinzator, dar exista destule personaje romantice care nu aleg varianta asta. Ci lupta pentru ea. Din pacate, eu dau numai peste personaje clasice, care daca ai fost la orele de romana, stii foarte bine ca ele aleg mereu altceva, numai iubirea nu.

E 5 dimineata, imi vajaie urechile de la bass-ul din club, inima-mi pompeaza dublu, ochii nu mi se-nchid, dar mainile sunt tot mai grele. Imi vine sa dau cu tine de pamant cand imi aduc aminte toate cuvintele tale. Multa minciuna era in ele. Imi vine sa ma iau la palme tocmai pentru ca in mare, le-am crezut. Nu aveai de ce sa ma inseli, aveam toate calitatile si ceva in plus. Da sigur, exact de-asta te-ai gandit tu ca ceva nu merge din partea ta. Probabil ma credeai tare proasta, ca nu-mi dau seama care e motivul. Aminteste-mi data viitoare sa ma iau direct dupa intuitie, pentru ca niciodata nu m-a inselat.

DUBIOS is everyone's middle name

-Cat te chinui la un cocktail!
-Ce?Cate ganduri la un cocktail? :D
-Nu mah! Hai da-l odata pe gat!
-Ho ca-l dau! Da' ma gandeam asa . . .ca toooti o ard dubios. . .
-Hmm, mie-mi zici! Uita-te la mine :>
- Hmm, ne uitam una la alta!
-Da, si ne batem asa pe umar si ne felicitam: " Bravo cumetre!"
-Da' pe bune acum, toti inseala :| si in ce stil. . .
-Aha. . . si ei ne cred mai fraiere.
-Las' ca asa-i bine. Auzi, pe mine m-a luat.Pe tine nu?
-Taci ca e amuzant! Da' noi cand mai mergem in club?
-Nush ca si eu am chef. Sa ne suim pe boxe ca in Temple, cand a venit ala cu gheatza si cu. . .la naiba, eram toti claie peste gramada. Ce naiba am baut?
-Cosmopolitan si shot-uri cu tequilla :D
-A da! Va urma :)) Va fi o vremea. . .ca-n povesti. Pana-mi iau masina, ca dup-aia nu mai beau :))

SEC

Sunt un las ce se ascunde in spatele unor zambete prea mari pentru a fi adevarate si ale unor rasete extrem de zgomotoase. Orice viciu pare a fi metoda ideala de a scapa de lasitate, de sentimente, fara a tine cont ca de fapt te omoara incet-incet. Pui pe seama unei tigari toate supararile si o aprinzi. O fumezi. . . si crezi ca ai scapat de ele. Iti torni pahare de alcool, gandindu-te ca-ti bei tristetea. . . si crezi ca ai scapat de ea.
Te arunci cu capul inainte la orice distractie, indiferent de risc, doar ca sa nu intri in depresie. Da la o parte toata notiunea de "social" care te inconjoara si ce vezi? Iti vezi inima batand de fericire, gata sa o ia de la capat, indiferent peste ce va da? Sau vezi un schelet fara pic de stabilitate, confuz, care-si cauta craniul pe jos, bajbaind pe intuneric? Da, comica imagine scheletul asta. Dar el esti tu.
Viata e simpla, oamenii o complica prin niste gesturi pe care nu le gandesc mai departe de "acum". E ca la sah, numai ca de multe ori ti se da in viata "sah mat". Chiar de prea multe ori. Te intrebi ce are Dumnezeu cu tine de te chinuie in halu' asta. El saracu' n-are nimic cu nimeni, daca nu ai gandit indeajuns la momentul potrivit. . . efecte secundare apar imediat. Si ce fel de inima sa ai sa nu lasi acele consecinte sa te afecteze? De om las. Pentru ca tu apelezi la alte "trucuri" ( gen petreci si bei pana cazi lat, asta de nervi si ca sa uiti bineinteles. Numai ca a doua zi cand te doare capu' si-ti versi sufletul prin closete o sa-ti amintesti si mai bine ce vroiai sa uiti) ; tu te ascunzi in prieteni, in iesiri in oras, nu mai stai sa analizezi sa vezi ce ai facut. Oricum tu crezi ca ai procedat bine. Ai procedat bine probabil dupa logica ta si felul tau de a fi si de a gandi, dar daca ai facut acea persoana sa sufere. . . mai e bine?Te intreb eu acum. Da, probabil ca orgoliul si alcoolul dau nastere la numeroase injurii la adresa acelei persoane, dar eu te intreb asta cand esti treaz. Cand esti treaz, ai dormit, ai mancat, e totul OK, te simti bine cu tine. Si abia acum raspunsul e unul sincer.
Nici lumea si nici eu nu astept acel raspuns, ci tu.

P.S. : Ma f**t in scuze, in sentimente si in cuvinte mari. . .Intr-o clipa nu mai semnifica nimic. Asa ca prefer sa neg ca au fost vreodata, tocmai pentru a mai diminua din suferinta fara rost pana la urma. Iti fac decizia mai usoara, ma dau la o parte. . . Iau un burete si ma sterg cu totul. Sentimentele cuiva nu au cum sa dispara de pe o zi pe alta, brusc. Clar s-a intamplat ceva, s-a intamplat o persoana, s-au intamplat mai multe persoane. Se mai intampla sa vrem sa o ardem dubios pe timp de vara. Oare de asta toate relatiile mele incep toamna si se termina cand vine caldura? :-? Mult zgomot pentru ce pana la urma? Incercari de lupta esuate. Fara "sabie" cu ce sa poti lupta sau pentru ce? Cuvinte de duh: "ceva nu merge", "e numai vina mea" , " sa ramanem prieteni" . Tipic. Punct.

Vorbe si ganduri de duh

• Iza stai dreapta! "Prefer sa stau stramb si sa judec drept. . ."
• Iza, iar nu zici nimic? "Eu nu vorbesc, eu gandesc."
• Sunt atat de praf. . . incat imi intra in adidasi.
• Lumea cand e beata da mesaje de dragoste.
• "Cea mai proasta melodie "Helloooo iubireee! f*te-te-as din priviri ca am auzit ca iubirea e oarba. . .
• Cine pe cine pacaleste? Ursu' pacalit de alt urs si inselat de vulpe.
• In orice piersica exista un sambure de adevar.
• Engleza are si aia 2 reguli: tre' sa mai pui un "-s" la plural!
  

My blueberry nights

AKA noptile mele de coacaze. . . ca sa nu folosesc alt cuvant ( de rahat:) ). Stereotipuri proaste, aceleasi situatii, la un alt nivel, mai inalt desigur. Pentru ca e mereu mai intens decat ce a fost. Se ridica nivelul, se ascute cutitul, mana pandeste, privirea sclipeste, inima se zbate. Toujours, siempre, always. Pana cand e timpul potrivit, doar totul se intampla cu un scop.

Voci de sirena, vraja marii, briza muntelui, mreje, cam asa e totul la inceput. Incerci sa inalti, sa "construiesti", treptat, vocea de sirena devine un zgomot infundat, surd, vraja marii nu se mai face simtita decat prin mirosul de alge, nu mai vezi rasaritul, briza muntelui parca e crivat, mrejele. . . sa te **** in ele. Si-atunci, de ce sa tot "cladesti", daca de etaju' 1 nu treci? Unii mai incearca sa "zideasca", sa reia de unde au ramas, dar daca nu darami totul, daca fundamentul nu e bun, atunci cu ce rost? :)

Orgolii, suparari, lacrimi si nopti de coacaze. Fericire, iubire, zambete si nopti de curcubeu. Nimic nu se pierde, totul se transforma. . . in amintiri. Despre amintiri ce poti sa spui? De bine? De rau? Nimic, nu pot fi judecate. Nici murdarite. Nici uitate. Sunt. Idei, ganduri, cuvinte contradictorii ce se unesc pentru o clipa, apoi isi iau la revedere, lasand loc de buna-ziua. Zambete false, ganduri ascunse, ochi ce spun totul, trup ce se abtine sa-si tradeze sentimentele, file smulse din calendar. . . Stii, situatii tipice apoi: delete, delete, redenumire, mutat in alt grup pe mess. Un folder nou cu absolut toate pozele ce tin de voi, bagat in alt folder, inghesuit intr-un colt din "D"-ul calculatorului. Poze noi, atragatoare, uneori chiar obraznice pe hi5. Add la cat mai multe persoane. Chat-uit intens si iesit in oras frecvent. Statul acasa dauneaza grav psihicului. Din cand in cand iti mai arunci ochii pe telefon. Intri in "Mesaje". Asta il stergi sau il pastrezi? Il stergi. Treci la urmatorul. De sters sau de pastrat? Il mai pastrezi umpic. Evoca prea multe amintiri. E amagitor insa "umpic"-ul ala. Te duce iar cu gandul departe. Dar apoi iti da prezentu' o palma peste ochi. . . "Nu mai merge. . . nu se mai pupa, ceva nu e bine" si faci pe dracu-n 4 si stergi toate mesajele. Desigur, dup-aia iti doreai sa nu fi facut asta. . . E fantastic faptul ca mereu se intampla asa, indiferent de motive. Pasii de dupa sunt tot timpul aceeasi. Pfff. . . nu te saturi de "rutina" asta odata?

NATO

Ai dracu' cu summitu' lor! S-a scris destul despre ei.

Cei 32 "Care"

Oamenii care isi pun telecomenzile in plastic. Care tin paharele de cristal in cutie si le scot doar la ocazii. Si nici macar atunci, ca doar de, au venit prietenii in vizita, nu presedintele; le pot sparge "aia micii", de ce sa le mai scot pe masa? Care acopera o canapea noua cu o cuvertura veche, ca sa nu se pateze, sa nu se toceasca, sa nu se bla bla bla. Care tin in dulapuri dulciurile si bauturile de calitate si nu le desfac. De aceea cand le dau cadou cuiva, nu se mai uita sa vada termenul de valabilitate. Si de cele mai multe ori sunt expirate. Care promit si nu se tin de promisiune. Si nici nu se scuza ca nu si-au indeplinit ce au promis. Care vor sa para ceea ce nu sunt si cumpara lucruri ieftine de proasta calitate, niste kitsch-uri, doar pentru ca seamana cu ceva scump. Care sunt egoisti si fac orice sa le fie lor bine, sa-si urmeze interesele, sa se scoata, fara a-i interesa daca prin ceea ce fac ranesc pe cineva. Care sunt prosti. Cand omu' e prost, n-ai cu cine te intelege, dar tot pe tine te fac vinovat de prostia lor. Care stiu sa dea din gura mult si prost si au impresia ca pot judeca pe oricine. Paradoxal, mai putin pe ei insisi. Despre ei, doar cuvinte de lauda. Daca incerci sa le atragi atentia ca au facut ceva gresit. . . "Mah cine esti mah tu sa comentezi?!" Care suna intotdeauna de 2 ori la usa si nici macar nu sunt poshtashi. Care din 3 cuvinte, 4 sunt "plm". Care se cred destepti doar pentru ca au invatat si ei 5 cuvinte pompoase din DEX si le folosesc doar p-alea. Care se cred cei mai buni dintr-un domeniu si de fapt habar n-au. Iar daca ii batzi intr-o competitie, vor zice ca nu e seara lor norocoasa, ca ai trisat, ca nu sunt in forma, ca n-au mai exersat de mult, ca ai avut noroc. Care atunci cand se imbata se transforma. Si nu in clovni. Care considera ca li se cuvine ce e mai bun, fara a face nimic pentru asta. Care vorbesc si nu fac, fatza de cei care tac si fac. Lucruri bune ma refer. Care mint in continuare atunci cand sunt prinsi cu minciuna. Care tin minte doar greselile unei persoane si ii scot ochii cu asta. Care nu-si pot argumenta parerile si presupunerile. Care iubesc banii doar pentru ca sunt convinsi ca acestia aduc fericire, sanatate si mai ales putere, insa doar pentru el. Care ii trateaza pe ceilalti de sus. Care bombane tot timpul si nu-i convine nimic, e in contradictie si cu el. Care au ca slogan in viata "Ca sa fii tare tre' sa fii tupeist!". Care mananca seminte la colt de strada, scuipa cojile pe trotuar, flegmeaza langa gard, aproape de rahatul unui caine. Care vorbesc cu "fah". Care te vorbesc pe la spate. Care nu vorbesc cu tine pentru ca le-a interzis consoarta. Care una vorbesc si alta fac. Care fac circ in public. Care merg in mall in trening si cu lanturi de aur masive la gat. Care habar n-au sa tina un carucior cand merg la cumparaturi si dau peste tine. Care danseaza pe house ca pe manele. Si al 33-lea "Care" : care imi citeste acum blogu', se regaseste in cateva situatii descrise mai sus, nu-i convine chestia asta si ma injura.

Tu cand te-ai uitat ultima data in oglinda?

Cine s-ar uita mai cu atentie pe meleagurile romanesti, ar observa ca noi, romanii, stam foarte bine la capitolul "Incredere in sine". N-ar fi nimic rau in asta, daca increderea in sine nu s-ar transforma in ceea ce numim noi astazi, "suferinta". Nu te condamna nimeni ca vrei ce e mai bun pentru tine tot timpul. Te condamna insa cand vrei ce e mai bun pentru tine tot timpul fara ca tu sa tii cont si de ceilalti din jurul tau, ajungand chiar sa-i dispretuiesti. "Cine mah, aia?Distrusii aia?Smf in ei!Ce ma intereseaza pe mine de ei?" Te crezi "bazat" ca ai tai au bani sa bage in c**u' tau? Si ca orice s-ar intampla, "Las' ca rezolva mami si tati" ? :-j Coae, mami si tati nu traiesc vesnic, mami si tati nu sunt sponsorii tai. Ii fraieresti tu cat ii fraieresti, dar pana la o varsta. Dup-aia o sa aibe pretentii de la tine. Sa te vada ca faci si tu ceva in viata asta. Preferabil ceva de bine. Nu droguri sau alte tampenii luate cu banii de la "mami si tati", bani pe care ti i-au dat pentru ca nu aveau cum sa compenseze timpul pe care l-au pierdut muncind si pe care l-ar fi putut petrece cu tine. . .Tu chiar te intelegi cu ai tai sau ii vezi doar ca pe o sursa de bani? :)) E o diferenta intre cele doua sa stii. Doar pentru ca ai ultimu' model de telefon Nokia inseamna ca in toate pozele tale de pe hi5 tre' sa-ti tzugui buzele si sa-ti faci poze in oglinda ca sa se vada firma de la adidasi? :)) Sa inteleg ca ultima data cand te-ai uitat in oglinda a fost cand ti-ai facut poze =)). Crezi ca daca scrii cu "k" in loc de "ca" si cu "tz" sau "sh", cu "y" in loc de "i" si cu doi de "o" in loc de "u" esti mai important, superior? ;;) Nu. Crezi ca daca iti pui poze pe hi5 cu tine langa o masina sport esti mai presus? Vrei sa ne demonstrezi ceva prin asta? Ca noi nu avem si tu ai? Sau ce, ca nu am inteles. Aaaa, de fapt vrei sa ai succes la gagici. ;) Bine mah. Tu de fapt nu ai incredere in tine. . .ai in mami si in tati. Pentru ca fara mami si tati, tu n-ai mai fi un/o arfist(a) plin(a) de fumuri si suferinte, total nejustificate dealtfel. Fumurile sunt doar asa, ca sa pari interesant(a), gen "vai ce diva sunt eu". Si te intreb eu acuma: Frate, divele merg in Conversi pe la Romana? Sau stau pe covoru' rosu in pantofi cu toc?. Cum spuneam, fumurile sunt doar asa, un fel de a incerca sa imiti un stil de viata adoptat de vedete, care isi permit sa aibe fel de fel de mofturi. Mai uita-te in oglinda si mai redu din cantitatile industriale de "fumuri" pentru ca polueaza aeru' ;;).

Intr-o lume MAAAARE, eu Ce vreau sa fiu?

Cum poate un om sa ramana complet sanatos mintal de-a lungul vietii, cand observa de-a lungul ei ca toate datele se schimba, ca informatii diferite, chiar contradictorii, apar din ce in ce mai repede, iar mintea trebuie sa se adapteze continuu la ele? Pana la urma, nimic nu e ceea ce pare, nici macar stiintele exacte nu au reguli clare si precise, pentru ca mereu se mai descopera cate ceva care da toate teoriile existente peste cap :D

Asa ca, cu atatea date in cap de "Ce vreau eu sa fac cand voi fi maaaaare", nu stiu ce sa aleg, de ce anume sa ma apuc :-? Alta zi in care nu ma duc la cursuri....Daca m-as fi dus, as fi dormit doar 3 ore. N-as fi fost in stare de nimic dup-aia.....Sau poate as fi fost. Mi s-a mai intamplat sa dau randament chiar daca nu dormeam noaptea. Dar, la naiba, nu vreau sa am cate o noapte pierduta in fiecare saptamana (exceptand cazu' cand ma duc in club :D) Asa ca am preferat ca azi sa fac ce-mi place. Cati oameni au luxu' asta? Stau si ma gandesc la faptul ca mai incolo timpu' o sa ma bombardeze cu obligatii si responsabilitati din ce in ce mai mari. 30 de ani sa fac zi de zi acelasi lucru? Dodo-metro-boulot? Acasa-servici, servici-acasa? Hell no!Munca de birou nu e de mine. Nu e de mine clar. Nu ca as fi eu comoda. Dar m-ar plictisi. Si cand ma plictisesc si am de facut ceva obligat-fortat, il fac in sila, nu-mi place, nu ma chinui deloc sa-l fac sa iasa bine. Uite vezi, chestia asta cu TREBUIE sa faci cutare si cutare lucru nu am inteles-o niciodata....DE CE TREBUIE? Pentru cine TREBUIE? Pentru mine? Ma ajuta la ceva? Are vreun sens? Poate eu nu vreau sa "trebuie" na....Poate nu vreau sa am o rutina zi de zi, doar ca sa simt ca-mi controlez viata si ca sunt eu stapana pe situatie. Sa stiu ce fac maine e o chestie asa.....MARE. Prefer sa am surprinderi, sa fiu spontana, nu sa depind de un program, sa imi planific fiecare particica a vietii mele. Pana acum admiram acele persoane care se tineau de un program strict si echilibrat. M-am gandit si mi-am dat seama ca sunt doar niste "freak-controlers". Si la ce bun? Adica, ele nu se satura niciodata sa faca mereu aceleasi lucruri la aceleasi ore? Cand mai simti ca mai traiesti daca "rutina" e cuvantul care te atrage ?

Sar ideile din mine ca popcornu' cu unt la microunde :)) As sta asa la un post de radio. Am limbaritza daca vreau :D . Sa prezint top 100 pe Dea. Sau sa vina oamenii sa imi ceara sfaturi. Psiholog, eu? Nu. . . prea multi nebuni. In opinia mea, psihologii sunt printre cei mai ciudati oameni. Sa fac reclame. Si asta mi-ar placea. As revolutiona piata reclamelor la detergenti =)) Sau as organiza o licitatie de idei si sugestii. Dar asta ar prinde probabil afara, nu la noi. Deci, in spiritul unei revelatii despre un viitor job care sa-mi placa si in speranta ca nu cer prea mult daca vreau sa fiu si platita pentru asta, astept sugestii. . . fara reclamatii pentru ca nu agreez criticile =)) decat cele constructive ;;)